Întreprindere din industria construcțiilor - Complexproducție și sistem economic, caracterizat de un set de proprietăți legate indisolubil de caracteristicile sale interne. Acestea includ: fiabilitate, elasticitate, mobilitate, adaptabilitate, durabilitate, competitivitate, susceptibilitate inovatoare, activitate de investiții, care reflectă în dinamică intensitatea activității de investiții, amploarea, concentrarea și eficiența investiției sale, atractivitatea investițională a întreprinderii în ansamblu. .
În condiții moderne, determinate de mareconcurența în industrie și saturarea tipului tradițional de piață cu produse (servicii), avantajul este acordat acelor companii de construcții care au o valoare de piață suficient de mare, a căror creștere nu poate fi asigurată fără a atrage resurse de investiții suplimentare pentru a umple resurse fixe și circulația activelor, pentru a pune în aplicare măsuri pentru creșterea competitivității produselor, dezvoltarea întreprinderilor și creșterea atractivității investiționale.
Creșterea atractivității investiționale a unei întreprinderi implică gestionarea activității de investiții, care este evident cel mai important parametru în dezvoltarea unei întreprinderi de construcții.
În sistemul funcțiilor de gestionare a investițiiloractivitatea acordă o importanță deosebită planificării, care permite, pe baza datelor prognozate, să determine obiectivele strategice ale activității de investiții a unei entități de afaceri, metodele și mijloacele de realizare a acestora. Atractivitatea investițională strategică a întreprinderii vizează creșterea activității investiționale și menținerea nivelului său optim.
Limite de planificare a investițiilorsunt stabilite în procesul de prognozare, al cărui rezultat este valorile previzionale cantitative ale indicelui activității investiționale (indicatori structurali) pentru viitor, nivelul critic al activității investiționale a unei companii de construcții, a cărui realizare duce la modificări calitative ale valorii sale de piață. Având în vedere că atractivitatea investițională a unei întreprinderi necesită o prognoză echilibrată, complexitatea procesului de previziune și cerințele pentru calitatea rezultatelor, pare posibilă evaluarea valorilor prognozate ale indicatorilor activității investiționale utilizând mai multe metode.
Luând în considerare o serie de factori:specificul obiectului de prognoză (atractivitatea investițională a întreprinderii, activitatea acesteia și indicatorii săi structurali), disponibilitatea informațiilor statistice despre obiectul studiat, termenul mediu al perioadei de inițiere, este recomandabil să se utilizeze metode de extrapolare în procesul de prognozare a activității investiționale a unei întreprinderi de construcții. O condiție rezonabilă pentru aplicarea acestor metode este un anumit grad de inerție în dinamica activităților de investiții ale întreprinderilor de construcții pe termen scurt și mediu.
Metodele de extrapolare se bazează peretrospecție, în timpul căreia se formează un model al dinamicii obiectului de prognoză: indicele activității de investiții a unei companii de construcții, indicatorii săi structurali și răspândirea tendințelor în indicatori în perioada retrospectivă pentru viitor.
Studiile efectuate au arătat că, pentru a determina valorile prezise ale indicatorilor de activitate ai unei întreprinderi din industria construcțiilor, se promite să se utilizeze următoarele metode:
• alinierea analitică;
• netezire exponențială simplă;
• Netezire exponențială Holt-Winters;
• Netezirea exponențială a lui Brown.
Toate aceste metode se bazează pe ideea căaceasta este atractivitatea investițională a întreprinderii și dependența nivelurilor seriei dinamice de indicatori ai activității sale de investiții de factorii de timp.
