În orice cauză civilă care necesită examinarein instanta apar doua parti, ocupand pozitii diametral opuse: reclamanta si parata. Pentru a evita confuzii suplimentare în concepte, vom da definiții pentru fiecare dintre părți. Reclamantul este persoana care s-a adresat autorităților judiciare pentru a-și apăra propriile interese sau și-a încălcat drepturile. Adversarul într-un astfel de proces este pârâtul. În același timp, nu numai persoanele fizice, ci și organizațiile cu statut de persoană juridică pot acționa ca ambele părți. Astăzi vom vorbi despre cine este reclamantul și ce drepturi are.
Reclamant civil
Un reclamant civil este un legal saupersoană fizică care a depus cereri de despăgubire pentru prejudiciul material cauzat ca urmare a unei infracțiuni și este recunoscută ca atare printr-o decizie a unui anchetator, procuror, organe de anchetă și hotărâre judecătorească.
Pentru ca victima să fie recunoscută ca reclamant civil, trebuie să fie prezente următoarele împrejurări:
- trebuie furnizate date în baza cărora s-ar putea afirma că infracțiunea a avut loc;
- în urma unor fapte penale s-a produs un prejudiciu material ca urmare a infracţiunii săvârşite.
Din momentul în care victima a fost recunoscutăreclamant civil, acesta devine participant deplin la proces. Astfel, reclamantul este o persoană care are nu numai drepturi, ci și obligații care sunt reglementate în mod clar de legea aplicabilă.
Drepturile si obligatiile reclamantului
Un reclamant într-o procedură civilă are multe drepturi prevăzute de lege.
- În primul rând, reclamantul trebuie să fie nu numai legal,dar și apt din punct de vedere juridic, precum și obligatoriu trebuie să participe la ședințele de judecată. Dacă acesta nu poate fi prezent la proces, instanța ar trebui să fie înștiințată în prealabil.
- La fel ca pârâta, reclamanta are tot dreptul la detaliifamiliarizați-vă cu materialele cazului, faceți copii. Acest lucru se aplică nu numai înscrisurilor care se referă exclusiv la partea reclamantului, ci și celor referitoare la pârât.
- Reclamantul are dreptul de a contesta, adică de a ridica problema oportunității participării oricăror persoane sau materiale la proces în conformitate cu motivele prevăzute de lege.
- Reclamantul are dreptul de a prezenta probe,pune întrebări tuturor participanților la proces, precum și trimite petiții. În special, poate solicita probe prezentate nu numai oral, ci și în scris. Moțiunile scrise sunt întotdeauna atașate cauzei, iar cererile orale sunt consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată.
- Reclamantul are dreptul legalfurnizează argumente întemeiate asupra problemelor apărute în timpul ședinței, obiectează la cererile depuse de alte persoane care participă la proces.
Drepturi exclusive ale reclamantului
În conformitate cu art. 39 Codul de procedură civilă al Federației Ruse, numai în dreptul reclamantului:
- aduce modificări temeiului, precum și obiectului revendicării în sine;
- modificarea mărimii compensației materiale solicitate atât în sus, cât și în jos;
- abandonarea totală a revendicărilor prin încheierea unui acord amiabil.
Astfel, reclamantul este o persoană învestită cu drepturi exclusive. Să luăm puțin mai multe detalii despre pozițiile enumerate și să luăm în considerare principalele nuanțe.
Schimbarea temeiului sau a obiectului revendicării
Numai reclamantul are dreptul legal de a se schimbafie obiectul revendicării în sine, fie temeiul pe care a fost susținută. Dar trebuie amintit că, dacă ambele au fost înlocuite, aceasta va fi o cerere complet diferită, care ar trebui luată în considerare într-un litigiu diferit.
Modificarea cuantumului compensației materiale
Reclamantul, în conformitate cu legea existentă, are dreptul deplin nu numai de a majora, ci și de a reduce pretențiile anterioare.
Această solicitare poate fi făcută atât oral,si in scris si depus la instanta. Această decizie poate fi luată din mai multe motive. În special, dacă în timpul întâlnirii se dovedește că valoarea creanței este mult mai mică decât prejudiciul material real cauzat. Reducerea pretențiilor este un eveniment foarte rar și, de regulă, se datorează înțelegerii că o sumă mai mică de despăgubire bănească este mult mai bună decât nicio compensație.
Reclamantul este o persoană care a devenit victima unei infracțiuni care a presupus daune morale, patrimoniale sau fizice.
Declinarea răspunderii unei reclamații
Reclamantul are dreptul de a se retrage dintr-o cerere depusă anterior (în totalitate sau în parte), atât verbal, cât și în scris.
Dacă s-a luat decizia de a refuza complet, atunciprocesul se încheie în totalitate și se emite o hotărâre judecătorească. În cazul unui refuz doar parțial, procesul continuă, dar numai în ceea ce privește pretențiile rămase.
În cazul în care reclamantul a decis să renunțe la cerere sau s-a ajuns la o înțelegere amiabilă, atunci trebuie reținut că:
- recursul repetat cu aceeași formulare și pretenții devine imposibil;
- cheltuielile de judecată efectuate de reclamant nu trebuie rambursate de către pârât;
- reclamantul va rambursa în mod obligatoriu pârâtului toate cheltuielile efectuate de acesta aferente desfășurării cauzei.
Acord de soluționare
Încheierea unui acord amiabil se poate efectua în orice etapă a procedurii judiciare. În special, în procesul de revizuire a hotărârii judecătorești.
Sensul acordului de reglementare este căpărțile decid să renunțe la o parte din pretențiile lor. Dar dreptul părților la procedură de a se concilia în acest mod nu este considerat absolut. Instanța nu are dreptul să accepte refuzul părții reclamante de la cererea pretinsă sau să accepte o înțelegere pe cale amiabilă dacă aceasta contravine legii sau încalcă interesele și drepturile legitime ale altora.
Înlocuirea reclamantului
Uneori, un reclamant poate fi înlocuit într-o procedură civilă. Pentru a înțelege de ce se întâmplă acest lucru, trebuie să înțelegeți unele dintre complexitățile terminologiei judiciare.
Există concepte precum propriu șipartea greșită a procesului. Primul este titularul drepturilor sau obligațiilor în litigiu. Iar partea nepotrivită este considerată a fi persoanele care, pe baza materialelor cauzei, sunt excluse din numărul deținătorilor de drepturi ai relației disputabile.
Prin urmare, dacă instanța în baza art.36 Cod procedură civilă a stabilit că reclamantul (sau pârâtul) este nepotrivit, atunci acesta are tot dreptul, fără încetarea procesului, să înlocuiască reclamanții (pârâții) inițiali cu cei corespunzătoare.
Dacă reclamantul inițial nu dorește să se retragă dinal acestui proces judiciar, atunci cel corespunzător este sesizat de către instanță că poate participa la acesta în calitate de terț care are dreptul de a-și prezenta propriile pretenții.
Unele subtilități judiciare
1.Dacă reclamantul inițial nu își dă acordul să se retragă din proces, iar cel corespunzător nu dorește să acționeze ca unul nou, cauza se examinează fără a se face înlocuire. Dar, în același timp, instanța respinge cererea formulată.
2.În cazul în care noul reclamant acceptă să intre în judecată, cauza continuă cu doi reclamanți. Și în funcție de împrejurări, instanța ia o decizie care se aplică reclamantului în cauză. Părții reclamate inițial (reclamantul) i se respinge cererea.
3. În situația în care reclamantul nepotrivit este de acord cu retragerea sa din proces, iar cel cuvenit intră în aceasta, cauza se reia.
După cum puteți vedea, reclamantul are o mulțime de drepturi în litigiu. Sunteți familiarizat doar cu partea principală. Există mai multe subtilități legale, dar acesta este deja un subiect pentru o conversație separată.
