Управление глаголов в немецком языке – так numită capacitatea acestei părți a discursului de a cere introducerea în propoziție a cuvântului care depinde de el (poate fi folosit cu sau fără preposition). Acest subiect este destul de specific, merită analizat în detaliu.
Cazurile și semnificația lor
Управление глаголов встречается не только в Germană. În limba rusă, se poate observa și ea. Puteți lua în considerare câteva exemple. A fi uimit - la ce, cui? În acest caz, substantivul dependent este în cazul dativ. Un alt exemplu: admirați - ce, de cine? Acesta este cazul instrumental. Și, în sfârșit, un exemplu final: să se bazeze pe - pe cine? În acest caz, se folosește cazul acuzativ, precum și prepositionul. Acesta este controlul verbelor. Dar acesta este un caz. Dacă vorbim despre cum arată controlul verbelor în limba germană, atunci putem spune că principiul este același.
Pe exemplul limbii ruse
Realizarea unui analog al unei limbi străine cu rusa,stăpânirea subiectului este mult mai rapidă. În acest caz, ar trebui să faceți același lucru. Iată unul dintre cele mai evidente exemple: sehen j-n (Akk) - a vedea pe cineva sau ceva (caz acuzativ); helfen j-m (Dat) - a ajuta pe cineva (dativ). Această asemănare se datorează faptului că utilizarea verbelor în limba noastră și în germană este adesea fie complet identică, fie similară. Cu toate acestea, acest lucru nu este cazul în toate cazurile. De exemplu: „sich interessieren für Akk” (traducere: a fi interesat de ceva). Aplicarea acestei combinații ar arăta astfel: „Ich interessiere mich für Musik” (traducere: mă interesează muzica). Exemplul arată că în limba rusă, după verbul folosit (adică „a fi interesat”), trebuie plasat un substantiv. Dar în germană va fi acuzativ și neapărat prepoziția „für” (tradusă în rusă ca „pentru” sau „pentru”).
Prepoziții
Ar trebui remarcată încă o nuanță, carecontrolul verbelor în limba germană diferă. Faptul este că, în astfel de cazuri, sensul general acceptat al prepoziției este de obicei realizat. Adică este interpretat oarecum diferit. Luați, de exemplu, exemplul anterior. Cursanții germani știu că prepoziția „für” este de obicei folosită pentru a se referi la cineva. Să spunem „Ich sing für dich” - „Cânt pentru tine”. Și acolo prepoziția a fost folosită ca legătură. Acest lucru poate părea contraintuitiv pentru cineva care tocmai învață. Cu toate acestea, aceasta este specificitatea controlului verbelor în limba germană. Cu exemple, această regulă este mai ușor de înțeles: „vorbește despre ceva” - „sprechen über A.”; „Denken an” - „să te gândești la ceva” și așa mai departe.
Tipuri de control al verbelor
Un alt fapt important care merită cunoscut- uneori se folosește un pronume în locul unui substantiv. De asemenea, atât o parte cât și cealaltă parte a vorbirii se găsește adesea, adică utilizarea combinată. Și acum ar trebui să vorbim despre ce tipuri există, în care controlul verbelor în germană este subdivizat. Lista lor este mică:
- Verbele care necesită utilizarea nominativului (adică nominativ).
- Cei care au nevoie de acuzativ (adică de cazul acuzativ).
- Verbe care necesită introducerea unui dativ (adică dativ) într-o propoziție.
- De asemenea, cei care au nevoie atât de acuzativ, cât și de dativ (respectiv, cazurile de acuzativ și dativ).
- Verbe care necesită două acuzative.
- Cei care au nevoie de introducerea genitivului (adică, cazul genitiv).
- Verbe cu genitiv și acuzativ.
- În cele din urmă, doar părți de vorbire cu prepoziții.
Această listă ar trebui amintită - atât de internalizatăcontrolul verbelor în limba germană (al cărui tabel va fi furnizat mai jos) va fi mult mai ușor. Dar merită să știm că nu există o regulă fermă care să indice care caz este guvernat de un anumit verb.
Construcția propoziției competente
Fiecare cursant de limbi străineștie că uneori semnificația sa depinde de construcția unei fraze. Deci, dacă utilizați un verb cu mai multe cazuri (sau prepoziții), atunci sensul propoziției va fi complet diferit. Să presupunem că sintagma „Ich habe Sie verstanden” este tradusă prin „Te înțeleg”. Aici verbul este folosit în a treia formă și în același timp la timpul trecut. Dar dacă construiți o propoziție ca aceasta: „Ich bin mit Ihnen einverstanden”, atunci va fi tradusă prin „Sunt de acord cu tine”. În principiu, cuvintele sunt contigue, dar dacă „încercați” aceste fraze la orice conversație, atunci sensul poate fi schimbat radical. Totuși, este mai important să distingem forma de caz a substantivelor. Versiunea rusă diferă foarte mult de cea germană. Verbul necesită în multe cazuri pronumele „sich” să fie pus după el însuși și trebuie pus și într-un caz specific (fie Akkusativ, fie Dativ). De exemplu, luați o propoziție care sună ca: „Ich interessiere mich für Ihre Arbeit”. Dacă îl traduceți în rusă la propriu, veți obține: „Sunt interesat de mine de munca voastră”. De fapt, nemții înțeleg acest lucru mai simplu: „Mă interesează munca ta”.
Învață și memorează
Numai prin memorarea cuvintelor puteți stăpâni comenzileverbe în germană. Lista completă este destul de impresionantă, dar este real să o înveți. Trebuie să înțelegeți că o propoziție nu poate fi construită fără un verb, trebuie să spun că această parte a vorbirii este cea mai frecvent utilizată și în orice limbă. Literal, fiecare propoziție o are. Anrufen (apel), anfangen (start), antworten (răspuns), arbeiten (lucru) și multe altele - toate aceste cuvinte le folosim în vorbirea colocvială zilnic, orar. Și dacă doriți să studiați limba germană în întregime, atunci trebuie să dedicați timp unui astfel de subiect precum controlul verbelor în limba germană. Dar nu totul este prea complicat, deoarece nu există atât de multe prepoziții, precum și cazuri, de fapt. Și cunoașterea elementelor de bază ale limbii germane (și, în consecință, având un anumit set de verbe în vocabular), puteți stăpâni subiectul mai ușor și mai repede. Principalul lucru este urmărirea cunoașterii.
