Şomajul, din păcate, a devenit una dintre realităţile noastretimp. Dar cândva, în Uniunea Sovietică, se credea că nu ne va afecta niciodată, pentru că într-o societate socialistă nu se putea întâmpla un asemenea fenomen. Este acolo, în Occidentul în descompunere, pentru a supraviețui, femeile se angajează în prostituție, iar bătrânii, copiii și persoanele cu dizabilități cerșesc de pomană. Oamenii capabili de acolo sunt nevoiți să stea ore întregi la bursele de muncă în speranța de a găsi măcar un venit, iar cei care sunt disperați comit crimă pentru o bucată de pâine. Cei care și-au pierdut complet speranța devin bețivi, mor din cauza drogurilor și devin victime ale sinuciderii.
Odată cu trecerea erei URSS, cu prăbușirea economiilorfostele republici, odată cu sărăcirea majorității populației, șomajul s-a stabilit ferm în tot spațiul post-sovietic și nu are de gând să renunțe la pozițiile sale. Acest lucru este facilitat de crizele mondiale nesfârșite care lovesc țările din străinătate apropiată și îndepărtată într-un alt val, și de confuzia în problemele politice și economice ale politicilor interne și de multe alte nuanțe.
Fiecare guvern din când în când trebuieeliminarea consecințelor economice și sociale ale șomajului. Sunt destul de serioși. Experții le pun la aceeași amploare cu problemele sărăciei, instabilitatii sociale și altele care amenință să submineze bazele puterii de stat.
Consecințele economice ale șomajului pentru rușiși cetățenii altor state, cu cât este mai greu, cu atât securitatea lor materială este mai scăzută. Psihologii cred că pentru a se adapta la astfel de condiții, oamenii au nevoie de ajutor și sprijin adecvat. Ar trebui să fie exprimat în indemnizații de șomaj, precum și în programe și măsuri guvernamentale speciale care ar ajuta oamenii să treacă prin momente dificile.
Consecințele socio-economice ale șomajuluinu se referă doar la evaluarea daunelor sociale sau a pierderilor din economia țării, deși acest lucru este, de asemenea, important. Cantitatea de timp petrecută proceselor de producție este redusă semnificativ. Intensitatea muncii și productivitatea scad rapid. În plus, există costuri directe de la buget pentru a depăși aceste fenomene negative.
În același timp, atunci când analizează consecințele socio-economice ale șomajului, experții vorbesc nu numai despre aspectele sale negative, ci și pozitive.
I. Şomajul şi consecinţele sale sociale
1. Negativ:
- situațiile de criminalitate cresc;
- tensiunea socială crește în societate;
- numărul persoanelor bolnave psihic și fizic este în creștere;
- stratificarea socială a societății este în creștere, decalajul dintre săraci și bogați se lărgește;
- activitatea muncii este de câteva ori mai mică în comparație cu anii de stabilitate socială și economică.
2. Pozitiv:
- oamenii încep să se țină de locurile de muncă mai puternic decât de obicei, valoarea socială a locurilor de muncă crește semnificativ;
- odată cu scăderea angajării, se eliberează mai mult timp liber, pe care oamenii îl cheltuiesc adesea pentru dobândirea unei noi specialități și creșterea nivelului intelectual;
- există o oportunitate legală de a găsi un nou loc de muncă;
- semnificația socială și valoarea muncii ca atare crește semnificativ.
II. Șomajul și consecințele sale economice
1. Negativ:
- procesul de învățare, de dobândire a cunoștințelor în cadrul programului școlar și mai sus își pierde semnificația anterioară (de ce să studiezi dacă oricum nu există unde să lucrezi!);
- reducerea producției poate lua forme foarte mari;
- creșterea cheltuielilor pentru a ajuta victimele șomajului;
- specialiștii își pierd calificările, cunoștințele se dovedesc a fi nerevendicate;
- nivelul de trai al populației scade constant;
- veniturile fiscale către trezoreria statului sunt în scădere semnificativă;
- venitul national este subprodus.
2. Pozitiv:
- cetăţenii care nu sunt implicaţi în procesul de producţie devin un fel de rezervă de muncă într-o economie în schimbare;
- concurența dintre lucrători devine un stimulent pentru a-și dezvolta propriile talente, a-și îmbunătăți calificările și a le crește nivelul de calificare;
- recalificare;
- stimularea productivităţii şi intensităţii muncii.
Astfel, socio-economicconsecinţele şomajului sunt de natură dialectică. Fără îndoială, șomajul însuși este rezultatul unor fenomene negative în politicile interne ale statului. Trebuie să fie temporar. Și cu cât este mai mare nivelul de trai într-o țară, cu atât economia este mai stabilă, cu atât mai puțini oameni devin victime ale fluctuațiilor pieței muncii. În țările dezvoltate economic, există mult mai puțini șomeri decât în cele care se confruntă cu dezastre interne.
Desigur, de depășitconsecințele socio-economice ale șomajului, șefii de stat iau adesea măsuri nepopulare precum introducerea unei limite la intrarea străinilor în țară, restrângerea angajării acestora în favoarea populației locale și multe altele.
