Articolul dezvăluie sensul cuvântului „cer”.
Origine, etimologie
Часто слово «небо» соотносят с «небесами» и consideră-le foarte asemănătoare. Dicționarul etimologic al limbii ruse indică faptul că ambele cuvinte provin dintr-o singură nebuloasă latină latină comună („nebula, ceată, nor”), care s-a format din nebhul pre-indo-european.
Există, de asemenea, o versiune care „cer” și „cer” provin din cuvintele „fără demoni”. Astfel, acesta este un loc în care nu există demoni și răi.
sens
Deci, cerul este spațiu deasupra pământuluisuprafață, precum și orice obiecte astronomice. Mai simplu spus, aceasta este o panoramă, o vedere care poate fi văzută când este privit de pe pământ spre spațiu. Priveliștea cerului depinde de diverși factori: ora din zi, vremea și, de asemenea, ce perioadă a anului este pe stradă. Cerul senin senin este albastru, iar noaptea par aproape negru. Odată cu abordarea unui apus de soare sau a răsăritului soarelui, apar zone de nuanțe galbene, roșii, mov și alte. De asemenea, trebuie remarcat faptul că, dacă priviți norii dintr-un avion care zboară la o altitudine mare, vederea lor va fi diferită de ceea ce am vedea dacă le-am privi din pământ.
Cuvântul are alte sensuri.Una dintre ele este asociată cu religia, pe baza căreia obținem următoarea definiție. Cerul este un loc, o lume invizibilă oamenilor, unde Dumnezeu, sfinții și îngerii sunt; acesta este locul unde se află paradisul. În rusă, când vine vorba de credință, cuvântul este scris cu majuscule. De exemplu, în Biblie.
Vorbește și despre dicționarul enciclopediccă cerul este un sept care separă cavitățile orale și nazale. Dar, în acest caz, este mai corect să scrieți și să spuneți nu „raiul”, ci „palatul”. Palatele moi și dure fac parte din aparatul de articulare și participă la pronunția sunetelor.
Есть и устаревшее значение данного слова, которое asociată și cu credința. Dicționarul Tatyana Fyodorovna Efremova explică că cerul este puteri divine, providență. Însuși termenul „providență” înseamnă acțiunea unei puteri superioare, adică a lui Dumnezeu, care are ca scop crearea celui mai mare bun (conform dicționarului Brockhaus și Efron).
Astfel, acest cuvânt este caracterizat de polisemie, care se poate spune despre majoritatea cuvintelor rusești.