Atunci când efectuați plăți fără numerar întreîntreprinderi, firme și organizații apare foarte des o situație în care este necesară o analiză a conturilor de plătit și de creanță. Înainte de a trece la descrierea metodelor acestei analize, ar trebui să înțelegem chiar conceptele care sunt caracterizate de aceste categorii.
Conturile de primit (DZ) reprezintăorice tip de datorie care poate apărea de la o entitate economică, inclusiv persoane fizice, în raport cu alte entități. Contabilitatea și analiza sa sunt complicate de faptul că, prin natura sa, DZ este determinat de un set de motive.
Aici sunt câțiva dintre ei:
- tipul de produs, care este subiectul pentru care se fac decontări între subiecții relațiilor economice;
- dimensiunea pieței pe care activează aceste întreprinderi și organizații;
- nivelul de saturație a acestei piețe cu acele bunuri pentru care se fac calculele;
- acele forme și metode specifice de calcul care sunt utilizate de aceste întreprinderi în calcule.
În lucrarea curentă, controlul creanțelordatoria este de a-și măsura corect și precis dinamica, adică de a stabili modul în care se schimbă în timpul perioadei de raportare (sau a altora selectate pentru analiză), în urmărirea structurii și surselor de origine, pentru a cunoaște în mod specific la ce entități economice aparține, la ce sunt sumele sale monetare și momentul apariției sale.
În același timp, ar trebui acordată cea mai mare atenție unor astfel de tipuri de DZ, nejustificate și restante.
Pentru nejustificat, analiza datoriilor și creanțelor include:
- rezultate din lipsă, furt sau deșeuri;
- datoriile UKS ale firmelor și întreprinderilor, care se formează în cazul încălcării disciplinei financiare;
- datoriile partenerilor pentru bunuri neplătite, dar deja livrate.
Datoria, a cărei scadență a expirat deja la creanțe, este anulată pentru pierderile acestei întreprinderi. Legislația stabilește o astfel de perioadă de 3 ani.
Acest tip, ca și alte datorii, include mai multe elemente de proprietăți de marfă și non-marfă. Acestea sunt:
- decontări între entități comerciale pentru plăți planificate;
- datoriile care decurg din întârzierea furnizării rapoartelor de către persoanele care au primit fonduri împotriva raportului;
- restanțe în plăți pentru utilizarea sau închirierea de spații rezidențiale și datorii de utilități.
Pentru a optimiza valoarea teledetecției, analizaconturile de plătit și de încasat sugerează că trebuie să abordați în special selecția potențialilor consumatori de produse ale companiei și stabilirea celor mai favorabile condiții de plată pentru produsele comercializate livrate pentru această întreprindere.
După cum arată practica, analiza creditorului șicreanțele se efectuează fie prin metoda continuă, fie prin metoda analizei eșantionului. În fiecare caz specific, alegerea metodei depinde de suma datoriei, de caracteristicile debitorilor și de fiabilitatea documentelor pe care le reprezintă.
Cu toate acestea, cei mai importanți din analiză sunt următorii indicatori DZ:
- absolut, care reflectă acele datorii pentru care data scadenței a depășit trei luni;
- cifra de afaceri, care se calculează prin formula:О = В / ДЗ (miercuri), unde: В - încasează din produsele vândute, fără TVA, ДЗ (miercuri) - valoarea medie a creanțelor, О - valoarea cifrei de afaceri.
- Perioada de rambursare DZ, care se determină ca coeficient de împărțire a numărului de zile dintr-un an (numărul 360 este acceptat) la valoarea valorii cifrei de afaceri (O).
Fiind cel mai important indicator care caracterizează RS, trebuie luată axiomatica: cu cât timpul de întârziere al RS este mai mare, cu atât este mai mică probabilitatea rambursării acestuia.
Prin urmare, este important atunci când se analizează să se acorde atenție șiun astfel de parametru ca și creanțele pe termen scurt, care este înțeles ca cel pentru care se așteaptă să vină plățile de la consumatorii de produse în următoarele 12 luni. Aici, un domeniu important de lucru pentru fiecare întreprindere sau organizație este menținerea unei interacțiuni constante cu consumatorii și controlul stabilității financiare a acestora, care ar trebui organizat pe baza studierii diverselor surse de informații, în primul rând independente.
