Disfuncție diastolică a ventriculului stângeste o scădere a capacității sale de a pompa sânge în cavitatea sa din sistemul arterial pulmonar. Motivele acestui fenomen se bazează în principal pe o scădere a flexibilității pereților. Semnele disfuncției diastolice ale ventriculului stâng se manifestă printr-o creștere a raportului dintre presiunea finală și volumul final.
Etape de umplere
Etape de umplere diastolică în stângaventriculul include relaxare, umplere pasivă și umplere prin contracție în atrii. Relaxarea este un transport activ al ionilor de calciu din filamentele de actină-miozină. Pe baza ischemiei, are loc inhibarea excreției ionice, în urma căreia relaxarea devine insuficientă. Cu o scădere a umplerii, se constată hipertensiunea arterială și venoasă, dispneea paroxistică nocturnă, tuse și dificultăți de respirație. Relaxarea este urmată de umplere pasivă. Determinantul volumului de sânge în acest caz este conformarea pereților ventriculului, cu o scădere în care, umplerea pasivă scade. Contracția activă a pereților atriali determină aportul de 15-20% din volumul final diastolic. Rigiditatea pereților provoacă o creștere a volumului de intrare. Cu ischemie și rigiditate patologică, fibrilația atrială crește semnificativ riscul de edem pulmonar cardiogen.
Disfuncție diastolică a ventriculului stâng. Motivele
Principalii factori provocatori includboli infiltrative la nivelul inimii de tip sistemic (amiloidoză și altele), hipertensiune arterială, însoțită de hipertrofie în ventriculul stâng. Printre motive, experții notează cardiomiopatia hipertrofică.
Disfuncție diastolică a ventriculului stâng. Tratament
Experții observă că teoreticîmbunătățirea ar trebui să fie influențată de medicamente care reduc hipertrofia LV, cresc relaxarea activă și îmbunătățesc complianța acesteia. Disfuncția diastolică a ventriculului stâng este corectată de antagoniștii de calciu și inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Datele privind efectele benefice au fost obținute la majoritatea pacienților.