Activitatea cognitivă umană începe cunașterea în sine și este o parte integrantă a conștiinței sale. Aceasta implică o varietate de sisteme care procesează informații și diferă în ceea ce privește canalul de primire a acestora. Acestea sunt procese cognitive. Să luăm în considerare mai detaliat conținutul și tipurile lor.
Procesele cognitive suntfenomene mentale care sunt necesare pentru studiul rațional și conștientizarea lumii înconjurătoare. Acestea includ percepția, senzația, imaginația, gândirea și memoria. Fiecare dintre ei este independent, dar, lucrând împreună, oferă activitate cognitivă umană.
Sentimentele sunt asociate cu faptul că există diferiteimpact asupra aparatului receptor specializat. Datorită acestui fapt, corpul percepe semnale de stimuli din mediu (extern și intern). Prin urmare, se disting cutanate, olfactive, gustative, auditive, vizuale, musculare și simțul echilibrului.
Procesele cognitive includ percepția.Este o reflectare holistică a situațiilor, obiectelor și evenimentelor care apar atunci când afectează direct suprafața receptorului. Datorită percepției, este asigurată o orientare senzorială directă în lumea înconjurătoare. Procesele cognitive precum memoria și gândirea sunt asociate cu aceasta, într-o măsură mai mică sau mai mare. Să le luăm în considerare mai detaliat.
Gândirea este o reflectare mediatizată și generalizată a realității. La om, are mai multe tipuri, care „curg” în diferite stiluri cognitive.
Gândirea vizual-activă este capabilă să funcționeze prin procesarea informațiilor pe care le primește subiectul prin efectuarea anumitor acțiuni. Este cel mai frecvent la un copil sub trei ani.
Gândirea vizual-figurativă are ca scop recreerea unui „mucegai” al realității. Se dezvoltă la un copil cu vârste cuprinse între trei și zece ani în joc.
Gândirea abstractă este capabilă să stabilească legături logice între fenomenele realității.
Memoria include procesul de formare șipăstrarea experienței din trecut, care face posibilă reaplicarea acesteia în activități. Astfel de procese cognitive conectează trecutul cu viitorul și prezentul pentru subiect. Prin urmare, memoria este cea mai importantă funcție cognitivă care stă la baza învățării și dezvoltării.
Imaginația este un proces mental care se exprimă în:
- construirea imaginii și a rezultatului activității umane;
- formarea unui program de comunicare și comportament într-o situație în care problema este incertă;
- crearea unei imagini care nu programează, ci înlocuiește activitatea;
- construirea unui obiect care se potrivește cu descrierea.
Cea mai importantă funcție a imaginației este că vă va permite să vă imaginați rezultatul final al activității dvs. înainte de a începe. Datorită acestui fapt, orientarea unei persoane are loc în procesul de implementare a acesteia.
Prin urmare, procesele cognitive, care lucrează într-un complex, sunt o componentă necesară a activității cognitive.
