În general, cuvintele introductive în limba rusă sunt foarteconcept incapator. Acestea sunt diverse construcții care nu introduc neapărat nimic. Într-adevăr, aranjamentul standard al cuvântului introductiv este începutul unei propoziții, dar aceasta nu este o regulă strictă (dacă o fată, de exemplu, vine singură). Cuvântul „de exemplu” în acest caz este introductiv, dar se află la mijlocul propoziției.
Și ceea ce unește toate cuvintele introductive în limba rusă este că acestea sunt separate de restul propoziției printr-o virgulă atunci când stau la început sau se separă atunci când sunt situate în mijlocul unei propoziții.
Toate acestea sunt construcții cu cuvinte introductive: apropo, am observat demult ...; totuși, voi ține cont de acest lucru ...; prin urmare, nu implică acțiune. Exemple introductive: apropo, totuși, așadar.
Deci, cuvinte introductive. Regulile limbii ruse din contul lor nu sunt ambigue - selectați-le cu virgule!
Cuvintele introductive sunt clasificate după sens. Tabelul în limba rusă este un mod foarte convenabil de a le învăța.
A) Înțeles modal: exprimă gradul de încredere (îndoială, încredere fermă etc.) a vorbitorului sau scriitorului. Cuvinte introductive ale limbii ruse cu un sens modal: sigur, probabil poate.
B) Ordinare. Un cuvânt introductiv cu acest sens subliniază caracterul obișnuit al ceea ce se întâmplă. De exemplu: se întâmplă, de obicei, ca de obicei.
C) Uneori cuvintele introductive în limba rusă conțin o indicație a sursei de unde au venit informațiile: spun ei, transmit, după părerea ta, așa cum au spus la radio (aceasta este deja o întreagă construcție introductivă!).
D) Poate exista și o semnificație suplimentară a modului de exprimare a gândurilor. Acestea includ, de exemplu, astfel de cuvinte introductive în limba rusă: de fapt, mai precis, sau mai bine zis, să o exprimăm direct, într-un cuvânt, cu alte cuvinte.
E) Poate exista, de asemenea, un apel către interlocutor: Vedeți, nu aș putea face altfel! Vedeți, acesta este un caz foarte special!
F) Cuvinte introductive - una dintre modalitățile de conectare logică din text. Acestea sunt, de exemplu, astfel de construcții: pe lângă asta, apropo, înseamnă, în primul rând, în al doilea rând.
G) Acest cuvânt poate include și atitudinea vorbitorului față de ceea ce spune: din păcate, din fericire, ce bine.
G) Și, în cele din urmă, sensul expresiv: între noi, fără glume.
Există încă unul foarte asemănător cu cuvintele introductive dinÎn limba rusă, un fenomen și anume tratamentul. În primul rând, ele sunt, de asemenea, întotdeauna separate prin virgule și au semnificații similare: sunt concepute pentru a concretiza destinatarul, a atrage atenția asupra observației, a-i da expresivitate etc.
O mică nuanță: uneori, împreună cu apelul pentru ao face mai expresivă, folosesc particula „o”: Oh, Doamne! Astăzi, mulți sunt nedumeriți de întrebarea „este necesarpentru a separa această particulă "o" de circulație ". Nu, nu. Faptul este că această particulă provine din limba greacă, din vremurile în care Chiril și Metodie și-au creat alfabetul slav. Apoi și, în general, în următoarele secole, limba greacă i-a influențat pe cele slave. În greacă, este un articol, adică o parte inseparabilă de un substantiv prin orice semne de punctuație.
Rezumat:
- Cuvintele introductive sunt împărțite în tipuri după semnificație.
- Cuvintele introductive sunt întotdeauna separate de restul propoziției prin virgule.
