De unde provin expresiile înaripate?
Deci, ce sunt "catch phrases"?Ce trăsătură îi deosebește, îi deosebește de totalitatea altor unități frazeologice? Răspunsul este scurt: sursă literară. Chiar dacă expresiile înaripate au fost generate ca un dicton al personalităților proeminente, scrisul le-a adus totuși la noi.
Nu este un secret pentru nimeni că nivelul de cultură al societățiieste determinată, printre altele, de un astfel de fenomen precum memoria culturală. Acest tip de continuitate civilizațională poate explica faptul că cuvintele latine au ajuns până la noi. Romanii erau practicieni cu o preferință pentru științe aplicate. Tratatele lor de arhitectură și agricultură, spre deosebire de literatura de afaceri modernă, sunt scrise într-un limbaj mai figurativ, care conține unități frazeologice. Datorită sistemului de scriere dezvoltat al unei civilizații vechi de o mie de ani, au ajuns până la noi spusele pline de înțelepciune ale împăraților, filosofilor și conducătorilor militari.
Civilizația romană antică, care a dat naștere unităților frazeologice propriu-zise
Periodizarea dezvoltării creativității literareRoma se caracterizează prin originea în secolul al III-lea î.Hr. NS. iar faza celei mai mari înfloriri a sa în secolul I î.Hr. e., decorat cu nume marcante ale poeților și filosofilor - Ovidiu, Cicero, Vergiliu, Horațiu.
Anticii erau deseori caracterizați prin duhovnic șigândire creativă. În viața de zi cu zi, evident, Plutarh și Horațiu nu erau plictisitori și, mai mult, oameni destul de veseli. Imaginile literare pe care le-au creat sunt colorate și originale. Ce valorează doar muntele care a făcut eforturi titane și ca urmare a dat naștere unui șoarece! Expresiile înaripate ale romanilor (același munte și un șoarece) au fost menționate mai târziu de mai multe ori cu o conotație umoristică de către poeții și filozofii ruși (de exemplu, Trediakovsky).
E latină cu adevărat moartă?
După prăbușirea Imperiului Roman de Apus, carecade în secolul VI d.Hr. e., limba latină, limba comunicării interetnice a Romei antice, devine treptat moartă, adică încetează să o vorbească. Cu toate acestea, până la sfârșitul secolului al XVII-lea pentru noua civilizație europeană, ea rămâne o limbă scrisă valabilă: este vie și relevantă pentru oameni educați selectați - oameni de știință, preoți, diplomați. Aceste persoane, care nu numai că știu ce sunt expresiile înaripate, ci și le folosesc în tratatele lor, care ne-au adus măreția gândirii străvechi conținute în ele. Cu siguranță, dragi cititori, voi înșivă v-ați întâlnit adesea în cărți, sau în traducerea rusă, ați exprimat cuvintele rostite cândva de mândrii romani. Să ne amintim doar câteva dintre ele.
Unități frazeologice latine în Europa
Structura dezvoltată a limbii latine la un moment data devenit baza dezvoltării ulterioare a limbilor italiană, franceză, portugheză. Cu toate acestea, imaginile și frazeologia sa au servit utilizării sale moderne.
Ea rămâne încă limba oficială.statul catolic specific al Vaticanului. În plus, latina a fost și rămâne limba științei europene. Expresiile înaripate în latină au fost create și în Europa medievală. Toma d'Aquino, Thomas More, Francois Villon (lista continuă) au fost succesorii creării unităţilor frazeologice latine.
Unitățile frazeologice latine erau cunoscute în Rusia
În acest limbaj al științei, introducerea romanuluiunități frazeologice, oamenii de știință ruși și-au creat lucrările, de exemplu M.V. Lomonosov, N.I. Pirogov. În special, Mihail Vasilievici este cel care are onoarea de a continua, dar în limba rusă, tradiția lui Vergiliu, stabilită de el în poemul „Monument”.
Adevărat, deja în secolul al XIX-lea, așa cum A.S.Pușkin în romanul „Eugene Onegin” devine „Latina nu este la modă”. Iar după Revoluția din octombrie, limba latină, până atunci obligatorie pentru studii într-o școală de învățământ general (amintiți-vă capitolul „Examenul de latină” din „Tinerețea” lui Lev Tolstoi) a fost retrasă. Cu toate acestea, în prezent - epoca culturii de masă - cuvintele latine sunt din nou în favoarea. Ele sunt menționate de scriitori, persoane influente îi includ în stemele familiei. În plus, astăzi mulți oameni educați, când este necesar să sublinieze un anumit gând, le folosesc în scris. O astfel de creativitate este justificată: concizia textului latin, profunzimea sensului și tradiția antică inerentă acestuia îl fac invariabil atractiv.
Despre expresiile înaripate rusești
Amintindu-ne de sloganuri rusești, să ne întoarcem ladepozitul lor de încredere - literatura rusă de aur a secolului al XIX-lea, care a îmbogățit cultura mondială cu numele de Pușkin, Lermontov, Griboedov, Krylov, Belinsky, Gogol, Turgheniev, Tolstoi, Dostoievski. Opera acestor clasici servește ca o sursă generoasă. Adevărații cunoscători ai literaturii cunosc pe de rost multe dintre sloganele care umplu romanele satirice, fabulele, comediile și nuvele.
Luați în considerare, de exemplu, fabula lui Krylov „Oglinda și maimuța”. Expresiile înaripate, după cum putem vedea, sunt conținute chiar și într-o poezie mică pe care un copil își poate aminti cu ușurință.
Vitalitatea și profunzimea de gândire ale autorului distingerândurile de mai sus ale fabulei „Oglinda și maimuța”. Aceste expresii înaripate, fără îndoială, sunt destul de moderne astăzi. Într-adevăr, înainte de a evalua comportamentul altei persoane, ar trebui să înveți să-ți percepi în mod adecvat punctele slabe și punctele forte.
Ar fi nedrept să analizăm creativitateaepoca de aur a literaturii, ca să nu observăm că sursele literare cele mai generoase ale acestor fraze aforistice, pe lângă fabulele lui Krylov, sunt lucrările: Griboedov - „Vai de inteligență”, Fonvizin – „Minor”, operele lui Kozma Prutkov.
La începutul secolului al XX-lea, V. Mayakovsky, autori Ilf și Petrov, M. Bulgakov au reușit să creeze expresii înaripate. Să ne imaginăm câteva sloganuri care ne-au venit din literatura rusă:
Este caracteristic faptul că aceste fraze sunt adeseaapropo, în diverse circumstanțe comunicative tipice, exact atunci când este necesar să prezentați discret un CV la ceea ce se întâmplă. Într-un cuvânt, iubitorii de mare literatură rusă nu au nevoie să explice multă vreme ce sunt expresiile de captură.
Frazeologismele generate de Biblie
Ar fi nedrept să nu menționăm de asemeneaun strat imens de construcții frazeologice stabile de origine biblică, care ocupă o nișă semnificativă în comunicarea și percepția modernă a lumii. Ele contribuie în mod figurat, metaforic la formarea celor mai înalte valori morale și spirituale ale unei persoane. Într-adevăr, chiar și cronologia actuală datează de la „nașterea lui Hristos”.
Unitățile frazeologice creștine nu sunt numaimulţimea credincioşilor. Din cele mai vechi timpuri, cultura Rusiei Ortodoxe a saturat viața de zi cu zi cu ei. Acest lucru nu a fost împiedicat nici măcar de decenii de plantare a așa-numitului ateism științific. Probabil, fiecare dintre noi, primind educație, a auzit nu o dată de la profesori expresia biblică, care a devenit înaripată: „Cunoașteți ca Tatăl nostru” (adică hotărât, pe de rost). De acord că în viața de zi cu zi, multe unități frazeologice de origine biblică nu sunt deloc rare. Exemple dintre acestea sunt: „oaia pierdută”, „piedra de poticnire”, „sărutul lui Iuda”.
concluzie
Istoricii și lingviștii susțin că autoritateatermenul „expresie înaripată” aparține grecului antic Homer. A fost menționată practic în sensul modern de către el în Iliada și Odiseea. Totuși, înseamnă asta că acest fenomen nu a apărut în civilizațiile anterioare?
Cu toate acestea, explorarea naturii de acest felunități frazeologice, vedem că au fost generate și sunt generate de un anumit mediu cultural. Ei se îmbogățesc spiritual. O persoană care folosește slogan face de fapt apel la gândirea asociativă a interlocutorilor, la potențialul lor cultural.
Poate de aceea, încheind articolul, putem concluziona că frecvența utilizării sloganelor în comunicarea de zi cu zi de către o persoană indică nivelul dezvoltării sale culturale.
